11/02/2025
TopSOCIETATE

9 Mai, în Constanța interbelică: La malul mării se serba Ziua Eroilor

Spread the love

Printre sărbătorile ce animau viaţa oraşului în prima parte a secolului trecut, merită amintite câteva: Boboteaza, Ziua Naţională (10 Mai), Ziua Eroilor, apoi desigur 1 Mai, Sf. Maria, etc. Ne oprim astăzi asupra modului cum decurgeau manifestările de Ziua Eroilor, pe atunci, în oraşul de la malul mării. Prin Decretul Lege nr. 1933 din 26 aprilie 1920, s-a decis ca Ziua Eroilor să se sărbatorească in fiecare an odată cu Înălţărea Domnului, marea sărbatoare a creştinătăţii. Iată textul actului normativ: „art. I. Comemorarea eroilor cazuţi în război se va face în fiecare an în ziua „Înălţării Domnului” nostru Isus Christos, din luna mai, când floarea este mai bogată. Art. II. Această zi se decretează ca sărbatoare naţională şi va fi serbată în toate comunele ţării printr-un parastas, prin procesiuni şi serbări cu caracter naţional şi patriotic dupa un program stabilit de societatea “Mormintele eroilor cazuţi în război”, şi la care vor lua parte toate instituţiunile de Stat şi particulare.

Cum se petreceau lucrurile la Constanta, putem vedea din rândurile publicate în anul 1927 de un ziarist local, care descria ce văzuse în acea zi de mai la Constanţa:

„Ziua de 9 mai consacrată exclusiv cultului eroilor, a fost sărbătorită şi la Constanţa cu tot fastul cuvenit. În zorii zilei gorniştii din garnizoană au cântat <<Zorile>> pe străzile oraşului. La orele 9 şi jumătate, la Episcopie un serviciu divin a fost oficiat de către P.S. Episcop Gherontie, înconjurat fiind de întreg clerul constănţean şi în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor civile şi militare, a corpului diplomatic, tuturor şcoalelor şi armatei. După Te – Deum s-a format cortegiul, procesiunea deschizând-o un escadron din Regimentul 9 Călăraşi. Au urmat apoi prapurii bisericeşti, carul împodobit cu verdeaţă şi coroane, purtătorii de coroane, corurile bisericeşti. P.S. Episcopul şi clerul în odăjdii, autorităţile, demnitarii, carele invalizilor, diferitele societăţi cu drapele, poporul, şcoalele şi armata. Pe tot timpul parcursului pânâ la cimitir, muzicile militare, corurile religioase şi şcolare, au intonat diferite arii. La cimitir s-a oficiat un alt serviciu religios, după care a urmat seria discursurilor. În acelaşi timp a avut loc un reqviem la cimitirul francez, unde onorurile militare au fost date de catre o companie din Regimentul 34 Infanterie. La orele 12, sirenele vapoarelor şi fabricilor au dat semnalul celor două minute de reculegere. Tunurile bateriilor regimentelor 13 Artilerie şi 18 Obuziere au tras obişnuitele salve de tun, în timp ce toată asistenţa a îngenuncheat jos. La ora 1 a avut loc defilarea tuturor trupelor şi şcoalelor”.

„În după amiaza aceleeaşi zile au avut loc în sălile de spectacol, diferite producţii artistice, excelând cea de la Teatrul Ligii Culturale, dată de Ateneul Popular Central şi Regimentul 13 Artilerie. În tot timpul zilei s-a chetat pentru societatea Mormintele Eroilor, iar seara a avut loc o retragere cu torţe”.

Iată în continuare cum se pregătise desfăşurarea evenimentelor în anul 1937, dar acest ceremonial a respectat cam acelaşi şablon în toţi anii ’30 ai secolului trecut.  Ziua Eroilor se serba în  acel an la 10 iunie. Organizatorul era Garnizoana Constanţa condusă pe atunci de generalul Ciupercă N., şi aceasta se vede din minuţiozitatea cu care era pus la punct fiecare amănunt; documentul fiind destul de mare, vom prelua numai fragmentele mai importante. Începem cu motivaţia: „Ea <sărbătoarea, n.n.> trebuie să pătrundă în conştiinţa întregului românism ca fiind expresia cea mai desăvârşită a sufletului nostru naţional”. La pregătirea evenimentului erau implicate toate unităţile militare din oraş; unele aveau de confecţionat “coroniţe din verdeaţă şi flori de câmp, care vor fi depuse prin delegaţi speciali în dimineaţa zilei de 1o iunie a.c. la ora 8 a.m. pe fiecare mormânt din cimitirul eroilor (circa 100 coroniţe de fiecare corp)”.

Regimentul 34 Inf. avea ca sarcină „confecţionarea unei coroane mari din flori naturale de câmp, cu panglici tricolore, care se vor aranja în carul cu coroane ce pleacă odată cu procesiunea din piaţa Ovidiu şi care la sosirea în cimitir va fi depusă în numele armatei, pe mormintele eroilor români şi turci”. Cât despre Flotila de hidroaviaţie, aceasta avea de confecţionat două coroane: una pentru mormintele eroilor francezi şi alta pentru eroii de rit mozaic. Afetul de tun, ornat cu drapelul tricolor, pentru transportul coroanelor aduse de diversele societăţi, era pregătit de Regimentul 13 Artilerie.

Aflăm apoi din documentul citat că alte patru unităţi militare din oraş, aveau de pregătit „câte un furgon înhămat, garnisit cu verdeaţă, spre a transporta pe invalizii infirmi şi văduvele de război la cimitir şi înapoi”.

Programul începea la ora 5 dimineaţa, când gorniştii celor cinci corpuri militare aveau să sune zorile; erau amplasaţi la întretăierea Bulevardului Regina Maria cu strada Carol, în piaţa Independenţei, în piaţa Griviţei, în piaţa Carol şi în piaţa Sf. Gheorghe. La ora 9, pe estrada ridicată de primărie în piaţa Ovidiu (Independenţei), după intonarea imnului regal, episcopul înconjurat de preoţii de toate riturile din Constanţa, aveau să susţină slujba religioasă cuvenită. Toate oficilităţile civile şi militarea aveau să asiste la Te Deum, împreună cu şcolile militare, trupa, în ţinuta de sărbătoare. Urma apoi deplasarea la cimitirul eroilor, aflat şi atunci în incinta cimitirului central, întreaga procesiune desfăşurându-se pe fondul muzical asigurat de muzica militară şi corurile religioase, ce aveau să cânte alternativ, marşuri patriotice şi cântece religioase.

Despre desfăşurarea parastasului la cimitir, aflăm mai departe din document: „P.S. Episcopul şi autorităţile vor lua loc în cimitirul eroilor, unde se  va oficia parastasul. După terminarea serviciului religios al Bisericii dominante, vor oficia şi celalalte rituri rugăciunea, după programul întocmit de Sf. Episcopie. Ca un ceremonial impus serviciului religios, Reg. 34 Inf., Reg. 13 Art., Reg. 18 Art., Reg.9 Căl. şi D.M.E.M. <o unitate a Marinei Regale, n.n.>, vor aduce câte patru colaci, care se vor fabrica din timp prin Manutanţa garnizoanei. Deasemenea se va face şi o colivă mare prin Reg. 34 Inf. şi la care confecţionare vor contribui toate corpurile. (…) Ca un omagiu deosebit ce se cuvine acelora care şi-au jertfit viaţa pentru patrie, apelul eroilor morţi va fi precedat de un semnal cu goarna, care va fi repetat de toţi gorniştii de la toate unităţile. În acest scop şeful trompeţilor Reg. 9 Căl. va fi la cimitir la dispoziţia Cpt. Viişoreanu care va aviza când trebuie să sune. Acest şef trompet va da şi semnalul pentru Onor, odată cu prima lovitură de tun, la ora 12 fix”.

„După apelul morţilor se vor ţine cuvântările în ordinea următoare: Delegatul Sf. Episcopii, delegatul Armatei, col. Trestioreanu, delegatul Prefecturei, delegatul Primăriei, delegatul Şcoalelor, delegaţii tuturor societăţilor, delegatul presei. La orele 12 fix se vor trage 21 lovituri de tun de Bateria înhămată. Totodată comandantul parăzii, la comanda <<Pentru Onor>> va ţine cu trupa două minute de reculegere, muzica Reg. 34 Inf. cântând Imnul Sacru”. După ţinerea cuvântărilor urma defilarea prin faţa tribunei în care asistau episcopul şi autorităţile. Ordinea era următoarea: Muzica Marinei, Şcolile, Străjerii, invalizii de razboi (în care şi pe jos), societăţile, comandantul parăzii, muzica Reg. 34 Inf., ofiţerii fără trupă cu comandantul Pieţei, Şcolile de Marină, trei batalioane din Reg. 34 Inf., două divizioane din Reg. 13 Art., un divizion din Reg. 18 Art., un batalion de la D.M.E.M., escadroane de la Reg. 9 Căl., bateria de artilerie înhămată şi plutoanele de cavalerie.”

Mai adăugăm doar că în timp ce trupele se retrăgeau în cazărmi, pentru invalizi se pregătea o masă festivă la sala de mese a Reg. 34 Inf. În organizarea acestor manifestări se implica şi Societatea Marilor Invalizi de Război, a cărei secţiune de la Constanţa era condusă în anii ’30 de cpt. Nic. Ştefan.

În anul 1941 ceremoniile s-au desfăşurat în mare după acelaşi program, dar poate ceva mai concis în derularea sa. Totuşi noua situaţie politico-militară din ţară, şi-a spus cuvântul, astfel că lt. colonelul N. Scondăcescu, pe atunci comandantul Cercului de recrutare Constanţa, era nevoit să trimită prefectului judeţului, următoarea adresă, în baza ordinelor pe care le primise:

…“pentru a sărbători  Ziua Eroilor Neamului trebuiesc luate pe lângă celelalte măsuri ordonate de autorităţi şi următoarele:

  1. Acolo unde sunt cimitire de eroi germani, să fie invitată şi câte o Companie de onoare germană.
  2. Este interzisă întrebuinţarea militarilor pentru chete.
  3. Pentru organizarea zilei eroilor, se va lua legătura cu Aşezământul Naţional Regina Maria şi garnizoane”.

Anii grei ai războiului şi-au pus fireşte amprenta pe modul de desfăşurare a ceremoniilor dedicate eroilor neamului; societatea se mai schimbase între timp dar acum suferinţele prezentului erau primordiale. Iată în acest sens textul unei circculare trimise de Preşedinţia Consiliului de Miniştri la 11 mai 1942:

Avem onoare a va face cunoscut că Domnul Mareşal Antonescu a ordonat ca ziua Eroilor (14 mai) anul acesta să fie sărbătorită cu o deosebită solemnitate faţă de anii trecuţi.  Ţara întreagă va aduce omagiul şi recunoştinţa sa memoriei scumpe a fiilor săi viteji şi dragi, care şi-au jertfit viaţa pentru Patrie. În ziua şi la ora serviciului religios care se va oficia în toate colţurile ţării fie că s-ar găsi pe străzi, la muncă ori în birouri, va îngenunchea, păstrând un moment de reculegere”.

Se vor organiza în toată ţara festivităţi şi pelerinaje la mormintele eroilor, dându-se deosebită atenţiune serbărilor şcolare şi ale tineretului, în faţa căruia se va preamări jertfa eroilor neamului. Festivităţile se vor organiza de comun acord de autorităţile militare, administrative, şcolare şi bisericeşti”.

După 1948 această manifestare a fost fixată cu dată fixă, la 9 mai, fiind legată de ziua victoriei împotriva fascismului, dar după anul 1990 autorităţile românie au hotărât revenirea la tradiţia serbării zilei Eroilor odată cu ziua Înălţării Domnului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *