Misterul Mării Negre! De ce are culoarea neagră și ce taine ascunde în adâncuri. Se spune că aici a fost Potopul lui Noe!
Marea Neagră, unul dintre cele mai importante obiective turistice din România, este importantă pentru că face legătura între Balcani, Asia Centrală și Orientul Mijlociu. Marea Neagră ne încântă cu un adevărat joc de culori, printre care azuriu, turcoaz, lila deschis, albastru intens, bleumarin, alb și gri. La adâncimi de peste 200 de metri se spune că în Marea Neagră nu mai există viață, motiv pentru care la suprafață avem parte de un spectacol admirabil de fiecare dată când o privim.
Intensitatea culorii Mării Negre se schimbă în funcție de cantitatea de sedimente pe care le varsă Dunărea, de substratul mării, de microalgele care trăiesc și se dezvoltă în apă, dar și de felul în care razele soarelui se oglindesc pe luciul apei, spun specialiștii.
Turcii ar fi dat numele de „Marea Neagră”, spunându-i „Kara Deniz”, în timp ce rușii o numeau „Ciornoe More”, din cauza furtunilor care apăreau din senin.
„Turcii erau învăţaţi cu Mediterana, căreia îi spuneau „Ak Deniz“, adică „Marea Albastră“, cu vizibilitatea de acolo, şi când ajungeau în marea noastră, normal că li se părea neagră”, este de părere Pascale Roibu, scafandru la ONG Club Marine Explorer.
Denumirea pe care o poartă astăzi a fost primită în perioada de expansiune a Imperiului Otoman din secolul al XV-lea. Otomanii ar fi denumit-o „Marea Neagră” pentru că asociau culorile cu punctele cardinale și fenomenele meteorologice (Est-Răsărit, Vest-Apus, Nord-Miazănoapte, Sud-Miazăzi). Turcii selgiucizi din Anatolia spuneau Kara (întunecat) pentru Nord-Miazănoapte și Ak (luminos) pentru Sud-Miazăzi, motiv pentru care turcii au denumit marea dinspre nord „Kara Deniz”, care înseamnă Marea Neagră.
„Aici, furtuna apare instantaneu. Pleci în cursă pe o mare lină şi deodată se încreţeşte apa şi apare furtuna”, a povestit Gheorghe Cioc, care a traversat cele mai cumplite furtuni din Oceanul Indian și Mediterană. Potrivit acestuia, Marea Neagră este cea mai periculoasă, scrie Adevărul.
Importante în istoria Mării Negre sunt și cetățile Tomis, Histria, Callatis și Argamum.
„Avem indicii sigure că în Marea Neagră sunt situri ale unor corăbii greceşti şi din perioada epocii romane, fapt ce reprezintă o continuitate a civilizaţiilor în această parte a lumii. Cele mai vechi datează din secolul III înainte de Hristos şi ajung până în epoca romano – bizantină, din secolele III – IV după Hristos. Noi putem spune că tot platoul continental al Mării Negre (care se întinde în larg până la 100 kilometri în zona Deltei Dunării şi până la 60 de kilometri în sud) este sit arheologic”, susține cercetătorul Constantin Chera, de la Muzeul de Istorie și Arheologie din Constanța.
În jurul anului 3.300 î.Hr a avut loc un potop global, în urma căruia a supraviețuit doar Noe și familia sa, potrivit Sfintei Scripturi. Robert Ballard, explorator și geolog american, care a descoperit și epava Titanicului, ar fi venit cu o echipă de cercetători în Marea Neagră pentru a căuta dovezi în ceea ce privește Potopul lui Noe pe meleagurile noastre. Alături de echipa sa, cercetătorul a cules mostre de sedimente de pe fundul Mării Negre, de la o adâncime de aproximativ 170 de metri. Potrivit cercetătorului, zona care a fost inundată aparținea unui ținut uscat, inundat brusc de apă sărată. După îndelungi și minuțioase cercetări, Ballard a plasat catastrofa în urmă cu 7.500 de ani.
Marea Neagră și-a primit denumirea finală de la turci, odată cu extinderea acestora în zonele de jur-împrejurul ei. Turcii au asociat multă vreme nordul cu întunericul şi de aceea au numit marea situată la nordul imperiului lor drept Kara Deniz = Marea Neagră, iar Marea Mediterană, care se află la sud de centrul imperiului o numesc şi azi Ak Deniz = Marea Albă.
Sudul pentru otomani se nota cu rosu, de aceea la Sud se afla Marea Rosie. Marea Mediterana se afla la vest, nu la sud, fata de imperiul otoman.
Bandırma’da her konuda güncel haberleri ve bilgileri bulabilirsiniz!
Bandırma, Balıkesir ve Güney Marmara’nın Nabzını Tutan Haber Sitesi: Pandermos Haber Bölgesel haberlerde derinlik ve kalite arayanlar için Bandırma, Balıkesir ve Güney Marmara bölgesinin en güncel ve güvenilir haber kaynağı Pandermos, okuyucularına kesintisiz bilgi akışı sağlıyor. Yerel olaylardan, kültürel etkinliklere, ekonomiden spora bölgenin dört bir yanını kapsayan geniş bir haber yelpazesine sahip olan Pandermos, bölge halkının ve ilgi duyanların ilk tercihi olma özelliğini koruyor. Gelişmiş habercilik anlayışı ve objektif bakış açısıyla hazırlanan içerikler, Pandermos’u sadece bir haber sitesi olmanın ötesine taşıyor. Güney Marmara’nın sosyal, ekonomik ve kültürel dinamiklerini anlamak isteyen herkes için vazgeçilmez bir kaynak haline gelen bu platform, okuyucularına kaliteli ve doğrulanmış bilgiler sunmayı amaçlıyor. Bandırma, Balıkesir ve çevresinde yaşayanlar veya bu bölgeyle ilgili güncel bilgileri takip etmek isteyenler için Pandermos, aradıkları her şeyi bir arada bulabilecekleri bir portal. Ziyaretçilerine sadece haber değil, aynı zamanda bölgenin kültürel ve sosyal yaşantısına dair paha biçilmez bilgiler de sunuyor. Eğer siz de Güney Marmara’nın nabzını tutan, güncel ve objektif haberleri kaçırmak istemiyorsanız, Pandermos sizin için en doğru adres. Habercilikte kalite ve güven arayanların tercihi Pandermos, bölgesel haberler konusunda bir adım öne çıkıyor.