Filme de „propagandă pentru Ţara Românească” în perioada interbelică. La Constanța s-a filmat pentru „Ciuleandra”
Dacǎ mulţi dintre noi îşi mai aduc aminte de zilele când Gheorghe Vitanidis filma la Constanța pentru filmul Ciprian Porumbescu sau Sergiu Nicolaescu turna la Constanţa, în zona piaţa Ovidiu, unele secvenţe din filmele sale în anii ‘70 ai secolului trecut, din presa vremii şi documentele de arhivǎ aflǎm cǎ aceastǎ activitate nu era o premierǎ pentru oraşul nostru. Sub Titlul „Înscenări de filme la Mamaia”, cotidianul local „Dobrogea Jună” îşi anunţa cititorii, în anul 1927 de evenimentele ce se petreceau la sfârşitul verii, în frumoasa staţiune marină: „La Mamaia casa de film Iris Film din Paris înscenează un film a cărui acţiune finală se petrece la Constanţa. În acest scop d. Fernand Gabriel Roşca reprezentantul metteur en scene francez a sosit în localitate şi pentru a se avea o figuraţie cât mai numeroasă, societetatea de filme a pus pentru azi şi mâine, la dispoziţia publicului – în mod gratuit – călătoria cu trenul la Mamaia”.
Sub titlul Cartierele din Constanţa filmate, un ziar local îşi anunţa publicul cititor, în vara anului 1929 că: „Ministerul de externe a comunicat prefecturii de judeţ că în zilele de 1-3 august se vor filma de către o casă suedeză două cartiere din localitate. Aceasta pentru realizarea unui film de propagandă românească în străinătate. Filmul va desfăşura o acţiune după romanul d-lui M. Sadoveanu “Venea o moară pe Siret”.
O ştire din preajma sǎrbǎtorilor pascale ale anului 1930 ne informa despre o actriţǎ de film de la Constanţa: „Pentru a petrece sfintele sărbători în sânul familiei a sosit la Constanţa domnişoara Victoria Comănescu, o distinsă fiică a Constanţei, care în mai va pleca la Berlin petru a filma în “Înşiră-te Mărgărite” – admirabila lucrare a lui Victor Eftimiu. Desigur fericita alegere nu poate decât să ne bucure”.
Şi pentru că vara era şi atunci un sezon potrivit pentru vizitarea litoralului, în vara anului 1930, duminică 15 iunie, sosea la Constanţa echipa de fimare a peliculei „Ciuleandra”, din care făceau parte câţiva cunoscuţi actori germani. Ziarul „Dacia” anunţa: „Astăzi la orele 11 se vor filma câteva exterioare la cazinou, când sunt rugaţi să ia parte doamnele şi domnii din societate, în ţinute impecabile”. Despre autorităţile locale aflăm din aceeaşi sursă că se puseseră la dispoziţia realizatorilor filmului, mai ales că în versiunea românească a filmului urmau să joace marii artişti români de la Teatrul Naţional, precum Băltăţeanu sau Elvira Godeanu şi Jeana Popovici.
Un alt articol din acelaşi ziar, dar din august 1930, ne amintea de filmarea unei piese franceze: „În oraşul nostru urmează a se filma piesa „Roumanie Terre d’amour” după romanul scriitorului francez G. Peytavi de Faugbres. În prezent s-au început luarea exterioarelor, cerându-se în acelaşi timp şi concursul căpităniei de port care apus la dispoziţia actorilor două bărci motoare”.
Ieşită din criza economică, Constanţa revenea la viaţa comercială şi turistică ce o consacrase, iar pentru atragerea turiştilor străini şi români încep să fie folosite toate mijloacele de propagandă: articole în presă, pliante şi ghiduri turistice, expoziţii în străinătate organizate cu sprijinul diplomaţilor noştri de acolo, etc. Industria cinematografică aflată încă la început la noi dar în plin avânt, nu putea să scape ocazia de a se manifesta pe acest plan; publicul iubea cinematografele, unde pe lângă filmele artistice se proiectau şi jurnale de actualităţi şi filme de reclamă comercială. La Bucureşti se înfiinţase Industria Română de Filme Sonore, societate având ca preşedinte pe Ion Pilat (pe atunci vicepreşedinte la Camera Deputaţilor), iar ca scop declarat realizarea de „filme de propagandă pentru Ţara Românească”. În luna iulie 1934, societatea aceasta se adresa şi primarului Constanţei susţinând că: „Fiind înzestrată cu toată aparatura sonoră şi personalul tehnic necesar lucrării de filme sonore, este în măsură să realizeze, pentru municipiul Constanţa, un film sonor de propagandă turistică, balneară şi economică”. Iată în continuare şi oferta acestei firme, ce avea să fie discutată în şedinţa delegaţiei permanente ce conducea oraşul pe atunci: „Condiţiunile de filmare a acestui film, pe care, în cazul comenzii unui atare film de propagandă, vă rugăm să binevoiţi a le aproba, sunt următoarele:
1) Filmul va avea o lungime de 500 metri şi va fi livrat în una copie negativ şi una copie pozitiv, gata de filmat în orice sală sonoră de cinematograf.
2) Costul acestui film sonorizat va fi de lei 250 metrul (negativ +pozitiv) adică în total 125.000.
3) Societatea ia asupra sa toate cheltuielile necesitate de efectuarea acestui film (material, personal, transport, etc.)
4) Onor Primăria municipiului Constanţa va avansa 50% din costrul filmului la semnarea contractului, va vărsa 25% la încperea lucrărilor, restul de 25% achitându-ni-se la predarea filmului.
5) Societatea noastră va începe lucrările filmului cel mai târziu în două săptămâni de la încheierea contractului.
6) Predarea filmului sonorizat se va face de noi către Onor. Primărie până în două luni de la începerea lucrărilor.
7) Garantăm execuţia tehnică desăvârşită a acestui film, având aparatura cea mai modernă şi angajând operatorii şi inginerul de sunet dintre tehnicienii cei mai buni din străinătate.
8) Societatea îşi rezervă dreptul de a difuza în comerţ acest film cultural în tot cuprinsul ţării şi în străinătate, rezervând, însă, premiera filmului la Constanţa, în cadrul unui spectacol de gală sub patronoajul Onor. Municipiului”.
Oferta aceasta a fost aprobată în principiu de delegaţia permanentă, iar societatea a fost anunţată că va fi înformată la timp când se va lua decizia încheierii contractului. Dar la Constanţa se realizau şi filme documentare, aşa cum aflăm dintr-un document de arhivă din anul 1939. Atunci, E. Vasilescu şi C. Petrovici, de la Soc. „România-Film” soseau la Constanţa pentru „turnarea unui film documentar pentru edificarea maselor relativ la docul putitor”. În acest scop un inginer de la Direcţiunea Porturilor Maritime din Constanţa a dat toate explicaţiile necesare realizatorilor filmului.