04/11/2024
SOCIETATE

Manifestǎri culturale la liceul Mircea cel Bǎtrân din Constanța, în perioada interbelică

Spread the love

Desprindem din presa localǎ a anului 1923 relatarea unei manifestǎri aparte ce fusese gǎzduitǎ de liceul din Constanţa acelor timpuri:

„Fiind Sf. Andrei, legendarul apostol al Scitiei, patronul liceului din localitate, direcţiunea a organizat şi în acest an, de ziua sfântului, o mare serbare şcolarǎ. Ea a început prin o scurtǎ slujbǎ religioasǎ, oficiatǎ de preotul-profesor Popescu, corul liceului sub conducerea d-lui Moruzov, a precedat un imn şi câteva cântece. Pe urmǎ a luat cuvântul d. prof. C. Mureşanu, dezvoltând o admirabilǎ conferinţǎ intitulatǎ: Momente din viaţa englezǎ. Titlul sǎ nu inducǎ în eroare pe cetitor. Conferenţiarul n-a stǎruit numai, cu competenţa-i cunoscutǎ, asupra momentelor culturale mai însemnate din viaţa englezǎ ci şi a celor germane, mai ales asupra importanţei extraordinare a lui Goethe, precum şi asupra unor momente şi personalitǎţi de cea mai mare valoare culturalǎ româneascǎ: cei trei Mihai: 1. Mihai Viteazul, 2. Mihail Eminescu, 3. Mihai Kogǎlniceanu. Conferenţiarul a încheiat îndemnând pe ascultǎtorii elevi sǎ-şi urmeze fiecare drumul sǎu, încercând sǎ devinǎ personalitǎţi creatoare. Pentru ilustrarea expunerilor sale, d. prof. C.M. a lǎsat pe levul Goldstein cl. VIII-a sǎ ceteasca un fragment din Ruskin. D-na Alice Dobrescu a executat ireproşabil la pian Caprice de concert de Herz şi a cântat variations par Leschetiski. D. prof. Gh. Carp a cetit cu marele-i talent de cititor câteva bucǎţi literare, în sfârşit d-na A. Dobrescu a încheiat festivalul cu grande ètuve de concert”.

Câteva zile mai târziu acelaşi ziar informa cititorii despre o şezǎtoare literar-artisticǎ, gazduitǎ de aceeaşi şcoala constǎnţeanǎ. Iatǎ ce se întâmpla acolo:

Asearǎ a avut loc la liceul Mircea cel Bǎtrân prima şezǎtoare literarǎ şi artisticǎ din anul acesta. Un public imens şi ales a ţinut sǎ asiste. Primul a vorbit d-l Coriolan directorul liceului despre: câteva din preocupǎrile pedagogiei actuale. Cu competinţa-i cunoscutǎ a arǎtat evoluţia pedagogiei cu defectele şi calitǎţile ei, dupǎ epoci. A expus în mod clar cǎ pedagogia activǎ care astǎzi prepondereazǎ în apus are multe avantaje, întrucât elevii se pot dezvolta fiecare dupǎ aptitudinile lui. Şi la noi pedagogia a fǎcut mari progrese şi dacǎ s-ar pune mijloacele necesare la dispozitie, noile vlǎstare ar schimba faţa ţǎrei. A fost mult aplaudat. A urmat la pian d-na doctor Goldenberg al cǎrei talent avurǎm ocazia sǎ-l admirǎm anul trecut dovdindu-ne din nou înaltul simţ musical ce posedǎ. Paraphrase de concert de Liszt asupra operei Rigoletto de Verdi, care cere un studiu şi o cunoştinţǎ profundǎ a pianului, a fost ideal executatǎ, cu o tehnicǎ impecabilǎ şi cu foarte mult sentiment. D-na dr. Goldenberg a fost obiectul unei calde manifestaţiuni de simpatie din partea auditorului care i-a fǎcut nesfârşite ovaţiuni. În Fileuse de Litloff, a evidenţiat o subtilitate de nuanţare şi o fineţe de tuşeu stârnind admiraţia selectei asistenţe care a aplaudat-o frenetic. D-ra Elvira Cristea a cântat Ochii de I. Paschil şi Vina ochilor de I. Moruzov. Vocea-i dulce şi plǎcutǎ şi execuţia corectǎ a fost recompensatǎ prin aplauzele asistenţii. D-l Gh. Carp, simpaticul profesor, cu verva-i cunoscutǎ, a citi câteva fabule pline de haz care au distrat foarte mult selectul public. Au urmat câteva interesante proecţiuni şi publicul a plecat cu o placutǎ impresie de la aceastǎ frumoasǎ şezǎtoare”.

O altǎ şezǎtoare de la acest liceu, ce avea loc în ajunul Crǎciunului anului 1923, avea urmǎtorul program:

1. Conferinţa propfesorului Gh. Toma pe tema “Alte perspective în educaţie”.

2. Piesa “Les jours écoulés” executatǎ la pian de R. Podansky.

3. Piesa acleuiaşi Grieg, “Le jours de noce”.

4. Proiecţia de vederi din British Museum.

5. Maria Maciocchi: “Sur les flots azurés”.

6. Aug. Gueriny, executate de mandolinata secţiei muzicale a syllogului ellen “Elpis” sub conducerea d-lui A. Spiliadis

7. La sfârşit, o proiecţie de cinematograf.

Mai adǎugǎm cǎ şezǎtorile de la liceu începeau la ora 9 şi un sfert seara, iar publicul plǎtea un bilet de intrare în valoare de 10 lei. Printre cei ce au mai conferenţiat la asemenea manifestǎri amintim pe profesorii C-tin Mureşanu, Gh. Toma, dar şi avocatul Aurel Vulpe, dr. Al. Pilescu şi Alex. Şteflea.

One thought on “Manifestǎri culturale la liceul Mircea cel Bǎtrân din Constanța, în perioada interbelică

  • În perioada când eu am făcut liceul(1955-1959),localul liceului Mircea cel Bătrân era ocupat încă de armata rusă de ocupație și in acesta ființa Casa Ofițerilor Sovietici,iar cursurile liceului(care era încă un liceu de băieți!) Mircea se țineau după amiaza în liceul nostru de fete(Ana Ipatescu s-a numit un timp!), in care noi aveam cursurile dimineata.In 1958,când s-au retras ultimele trupe de ocupație,în localul liceului Mircea s-a ținut o reuniune “de adio”,elevii sovietici de liceu,care cred ca acolo și învățau, ne-au invitat și pe noi,elevele și elevii din cele doua licee românești și atunci am întrat pentru prima data în această clădire. Trebuie sa menționez ca trupele de ocupație aveau în Constanța de toate: școala,liceu ,spital de adulți și de copii , magazine speciale,cazarmi…..

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *