Expoziție de bijuterii de epocă și port tradițional românesc, la ArtAntik Gallery din Constanța
Luni și marți (12 și 13 august a.c.), curatorul Iulia Gorneanu – autor va fi oaspetele la ArtAntik Gallery în Constanța, Centrul Vechi – str.Arhiepiscopiei nr.19A, de la ora 17:00. Potrivit organizatorilor, vor fi discuții libere despre bijuterii etnice, bijuterii de epocă și port tradițional românesc, din proprietatea celor de la ArtAntik, inclusiv o prezentare a colecției curatorului de podoabe etnice din toate colțurile lumii.
Dr. Iulia Gorneanu, colecționar și curator de proiecte identitare
După încheierea studiilor universitare (Universitatea București, Filologie), a lucrat 4 ani în mediul academic, ca asistent universitar, apoi la Ambasadele Ecuador și Peru aproape 14 ani. Începând cu 2007 a făcut parte din echipa de teren a emisiunii de etno-antropologie La porțile ceriului (TVR Cultural). În paralel cu proiectul de televiziune, a publicat săptămânal editoriale în Jurnalul Național pe teme de ritual țărănesc, ceremonial, calendar popular și mitologie românească.
Revenind la o pasiune mai veche (istoria și teoria artei), din 2012 a fost Director artistic al Galeriei Galateca, fiind primul curator care a expus IA într-o galerie de artă contemporană, poziționând-o ca obiect de artă și vehicul de comunicare identitară. În 2015 a inițiat campania Salvează o frântură de RomânIE prin programul Artă contra Drog (prelegeri, expozițiaVeșmântul țărănesc de la arhaic la fashion, premierea salvatorilor de obiect identitar), a expus colecția personală de cămăși țărănești la București și Haga (instalația de artă IA-semne și poveste), a curatoriat expoziția României la Festivalul Ambasadelor și a inițiat Heritage – Music and Fashion Festival la Baia Mare, unde a făcut parte din echipa de pregătire a candidaturii orașului la titlul de Capitală Culturală Europeană.
În 2016 a reunit pentru prima dată colecția etnografică și cea urbană într-o expoziție dedicată Reginei Maria a României, la Muzeul Național Cotroceni, sfârșitul anului aducând expoziții similare tematic la Paris și Stuttgart. În 2017 a curatoriat expozițiile Măiastra – Port și transport (dedicată suveicii), Panteonul Românesc și A’Topia (Galeria Galateca), IA – zestrea de acasă (Parlamentul European, Bruxelles), Costumele lumii (Festivalul Ambasadelor – București). În 2018 a realizat 12 expoziții identitare, printre care Regina Maria – Un veac de inspirație; 10 Hori și 10 Hore; O sută de ani de modă (1850-1950); Războiul dincolo de front; IA – zbor centenar; Descoperind istoria. Femeile Marelui Război. O parte a colecției de obiect vestimentar etnografic a fost expusă în Rabat, Maroc, cu ocazia Sărbătorii Sânzienelor. Este anul în care a fost admisă la școala doctorală a Universității București, Facultatea de Litere (Subdomeniul etnologie, antropologie folclor). După o cercetare riguroasă de patru ani, în 2023 obține titlul de doctor în filologie pentru teza Reactivarea în calendarul contemporan a unor sărbători străvechi.
În 2019 a primit Trofeul Femeia Anului pentru proiectele și campaniile identitare și începe colaborarea cu Muzeul Orașului Oradea, unde a prezentat mai multe expoziții. În 2020, împreună cu brandul Una-i-Luna, a creat colecția LUNIA, inspirată de legendele Lunii, așa cum se regăsesc în mitologia noastră. În luna iunie a lansat filmul documentar SÂNZIENELE – sărbătoare și veșmânt și a realizat expoziția IA. Povestea scrisă și rescrisă la Biblioteca Naționale a României, inaugurată de Ministrul Culturii. În luna august a curatoriat expozițiile de deschidere ale Muzeului Art Nouveau din Oradea, unde a expus și colecția personală de vestimentație și accesorii din Belle Epoque. În lunile octombrie și noiembrie a realizat cinci scurtmetraje și mai multe editoriale în cadrul proiectului Intersecții Culturale, iar finalul de an a adus în plan expozițional, proiectul Regina Maria, Mama Regină, susținut de Expoarte, București.
Anul 2021 a debutat cu expoziția Povești de iubire, prilejuită de sărbătorile primăverii. Pentru a celebra centenarul relațiilor diplomatice româno-japoneze, cu sprijinul ARCUB și sub auspiciul Ambasadei Japoniei, a inițiat proiectul expozițional Kimonoul întâlnește IA, prezentat la București (iunie, ARCUB) și Sibiu (august, Festivalului Internațional de Teatru), precum și prezentări de modă cu reinterpretări contemporane ale acestor două piese tradiționale, devenite iconice. Au urmat proiectul Cultura – moștenirea de acasă, destinat românilor din diaspora și expoziția Copilăria veacului trecut, Casa Darvas-La Roche, Oradea. În 2022 a continuat demersul de a aduce împreună textile iconice a căror denumire a intrat în limbajul universal, prin expozițiile Sariul întâlnește IA (ARCUB, București) și Kaftanul întâlnește IA (Rabat, expoziție vizitată de comisia UNESCO). Totodată, a realizat expoziții de modă urbană, printre care Istoria subiectivă a poșetei (Galateca, București) de Un veac de feminitate (Muzeul de Istorie, Suceava), Art Deco – vanitatea și arta fericirii și Art Nouveau – de la bal la budoar (Casa Darvas-La Roche, Oradea), și a făcut parte din echipa de producție a primului lungmetraj despre viața și opera lui Enescu (regia Toma Enache), aflat în post-producție.
Anul 2023 a adus expoziția-eveniment Miresele Soarelui (ARCUB, București), o instalație de artă care a prezentat zeci de costume tradiționale românești și minoritare de colecție, scurtmetraje, texte și muzică, într-un concept inovator și contemporan, ce a reunit public din toată țara. Au urmat noi concepte precum Atelierele de povești (susținut prin Edu-Art la Chișinău, cu scopul de a aduce elemente de mitologie în atenția copiilor), participări la conferințe și expoziții, printre care Romanian Blouse Festival din Nicosia, prezentări de modă inspirate de opera lui Constantin Brâncuși și debutul seriei de pocasturi #Calendarulstrăvechi.