1911: Primele bărci cu motor își fac apariția la Constanţa
Era normal ca la Constanţa, locul favorit de distracţie estivală al lumii bucureştene, să apară şi primele bărci cu motor. Dacă până atunci plimbările pe mare se făceau cu bărcile conduse de localnici, progresul tehnic avea să se simtă şi în acest domeniu, pe la începutul secolului trecut. Cel de al cărui nume se leagă acest salt tehnologic este prinţul George Valentin Bibescu. După cum scria în anul 1911 „Revista automobilă”, „Prinţului Gh.V. Bibescu i se cuvine un omagiu bine-meritat, relevând faptul că d-sa este promotorul şi cel dintâiu introducător al vehiculelor automobile de tot felul, în ţară la noi: automobilul, aeroplanul, barca cu motor <<Domniţa>> şi în sfârşit aero-hidro-planul <<Canard>> – acesta din urmă purtând chiar pecetea ingeniozităţii sale”.
La 20 octombrie 1911 corespondentul de la Constanţa al ziarului „Dimineaţa” nota: „După amiază, principele Bibescu a făcut evoluţiuni cu barca-automobil <<Domniţa>> în rada portului. Valurile produse de fuga vertiginoasă a bărcii, au răsturnat o barcă a construcţiei portului. Marinarii Tănăsescu Vasile şi Arabagi Ion, care se aflau în barca aceasta, au căzut în apă. Ei au fost însă salvaţi la timp de către chiar principele, căruia numerosul public, care staţiona pe cheiu, i-a făcut ovaţiuni entuziaste”.
Interesul pentru bărcile cu motor creşte rapid şi vedem astfel în anul 1913 un marinar, cititor al „Ziarului Ştiinţelor şi Călatoriilor”, care publica următoarea întrebare: „Am o barcă cu lungimea de 11 metri şi lăţimea de 1,90 metri; ca să-i pun un motor ca să mearga 7 mile pe oră, câţi cai putere trebuie să aibe motorul?”. Din paginile aceluiaşi ziar citim şi răspunsul la această întrebare: Barca avea nevoie de un motor de 15 cai putere. Tot din presa vremii aflăm că motoare şi bărci cu motoare pe benzină se găseau la Galaţi la un anume I. Paulat, iar în anul 1933 Casa Brânceni din Bucureşti vindea, conform reclamei, „motoare de barcă. Cele mai bune din lume. Modele noi”.
Mai amintim că în primăvara anului 1937 viitorul rege Mihai (pe atunci avea titlul de Mare Voevod), a primit în dar de la guvernul cehoslovac o barcă cu motor, construită la uzinele din Smichov. Despre aceasta, presa vremii scria că: „Este construită din lemn de mahon, are 6 locuri, forma tip sport şi este lungă de 5,80 m. şi lată de 1,90 m. Ea atinge o viteză de 50 km. pe oră. Barca este înzestrată cu cel mai modern motor şi echipamentul ei este de asemeni cât se poate de modern. Barca dispune de o instalaţie de radio şi de un echipament complet de camping”.
Iată acum cum era prezentată în presă, prima cursă de bărci cu motor ce s-a desfăşurat la Mamaia în ziua de 8 septembrie 1938: „La serbările marinei care au avut loc la Constanţa şi lacul Siut-Ghiol de la Mamaia, au concurat pentru întâia oară la noi, în afară de celelalte ambarcaţiuni, yole, sky-furi, gig-uri, baloniere, etc., şi trei bărci-automobile. Ele au fost prezentate de societatea <<ARA-NAUTIC>>, singura şi prima asociaţie motorizată de la noi. Participarea bărcilor-automobil ale soc. <<ARA-NAUTIC>> la serbările din ziua Apelor, a constituit senzaţia programului. Cum acesta însă a fost prelungit din pricina unor condiţii naturale defavorabile – vânt căzut pentru bărcile cu pânze, valuri pentru celelalte – participarea în cursa de viteză a bărcilor-automobil s-a putut face când s-a întunecat, prejudiciind, prin aceasta, controlul juriului. Pentru acest lucru, organizatorii au ţinut să omologheze, a doua zi, viteza şi performanţele obţinute. Omologarea s-a făcut cu barca-automobil <<Cu gândul>> pe o mare agitată şi cu un vânt de 3 metri pe secundă care bătea din faţă. Totuşi s-a obţinut viteza record la noi de 98,172 km. pe oră. Barca condusă de d. inginer Aristide Ştefănescu, preşedintele soc. ARANAUTIC are o lungime de 15 ½ picioare, 62 inci lăţime şi cântăreşte 350 kg. De fabricaţie <<Century>> ea are un motor puternic Gray de 140 cai putere. Juriul a acordat, pentru performaţa obţinută, cupa Ileana-Maryan”.
Societatea amintită mai sus adusese din S.U.A., cu vaporul „Exmouth”, la Constanţa un lot de trei şalupe înzestrate cu motoare puternice, capabile să dezvolte o viteză se 100-120 km. pe oră. Aceste ambarcaţiuni au fost conduse de inginerii Aristide Ştefănescu, Nicolae Ştefănescu şi Şerban Grigorescu, cunoscuţi şi ca pasionaţi sportivi. Inspectând noile ambarcaţiuni, amiralul Păiş şi comandorul Nedelcu „şi-au exprimat fără rezerve entuziasmul faţă de o contribuţie menită să deschidă drumuri noi în România în ce priveşte şalupele motorizate, atât de utile marinei noastre şi pe atâtea planuri de aplicaţiune”.