Presa anului 1914 făcea intens reclamă Constanței. „Aviz mai cu seamă cocotelor, burlacilor şi femeilor măritate cari nu se pot acomoda cu monotoniea existenţei conjugale”

Despre moravurile conaționaliilor noștri din urmă cu un veac și „apostolii moralității”, ieri ca și azi. „Aviz mai cu seamă cocotelor, burlacilor, berbanţilor, şi femeilor măritate cari nu se pot acomoda cu monotoniea existenţei conjugale!”

LA SINAIA VAI, LA CONSTANŢA RAI!

Ziarul «L’Indépendance Roumaine» publică un articol violent în potriva Cazinoului de la Sinaia, pe care ‘l numeşte tripou, şi arată că în vara aceasta antreprenorii, o bandă de speculatori cosmopoliţi, au câştigat până acum un milion exploatînd viţiul mizerabil al cartoforiei şi naivitatea celor săraci cu duhul.

Asta în pagina întâia. In pagina doua, acelaş ziar publică o foarte ditirambică notă, invitînd lumea să se ducă la Constanţa, acum la sfârşitul sezonului, mai ales când, din cauza războiului, vilegiatura în streinătate nu mai e cu putinţă. Spre a atrage publicul la Constanţa, ziarul înşiră o sumă de bunătăţi şi fericiri ce se pot găsi la Constanţa, şi nu uită să spuie chiar că în acest moment acolo „le flirt y bat son plein”. Adică, pe româneşte, dacă vreţi să faceţi „combinaţii”, duceţi-vă acolo, că’i chilipir ! Aviz mai cu seamă cocotelor, burlacilor, berbanţilor, şi femeilor măritate cari nu se pot acomoda cu monotoniea existenţei conjugale !

Fireşte, „L’lndependance”, pomenind toate distracţiile ce se pot gusta în Constanţa, nu menţionează şi Cazinoul, dar punem rămăşag că „banda de speculatori cosmopoliţl'” de la Sinaia, care e aceiaşi la Constanţa, e cea care va profita mai mult de pe urma entusiastei reclame ce oficiosul liberal face staţiunei noastre balneare maritime.

Ş’atunci, zău, cam miroase… deşi s’a spus că banii n’aû miros. In definitiv, atitudinea ziarului „L’lndependance” împacă şi morala şi pe amatorii jocului de bulă, strigînd : — Jos tripoul din Sinaia, trăiască cel din Constanţa ! Şi, la urma-urmei, ar putea să strige şi „Vive la France!” In momentele acestea de fraternitate româno-francă, o gazetă scrisă ‘n franţuzeşte cum e „L’lndependance” nu putea să uite că fraţii baroni de Marsay aparţin nobilei naţiuni pentru care noi avem atîta simpatie.

Ce importanţă are faptul că, pe când toată Franţa e o baie de sânge, onorabiliîi antreprenori, în loc să se ducă în patrie să se înroleze ca „franc-tireurs”, au preferat să rămâie ca „soutireurs des francs” în Româniea? ! Această preferinţă e o mare plăcere şi onoare pentru ţărişoara noastră, şi denotă că dragostea Românilor pentru Francezi e reciprocă.

Ghiţă Delagambrinus

Furnica, 2 septembrie 1914