13/02/2025
SOCIETATE

Constănțencele din sec. al XIX-lea și al XX-lea adoptă… moda de la Paris

Spread the love

A fi în pas cu moda nu era imposibil la Constanţa, nici chiar la sfârşitul secolului al XIX-lea şi vedem aceasta atât din relatǎrile presei centrale despre balurile ce se desfǎşurau mai ales vara în saloanele hotelului Carol, cât şi din presa centralǎ, ce venea în întâmpinarea dorinţei doamnelor de la Constanţa de a se îmbrǎca aşa cum se purta la Paris, de exemplu. Iatǎ un exemplu, din anul 1896: „Recomandăm cititoarelor noastre ziarul de mode “La Saison” ca cel mai bun şi mai ieftin, dând pe fiecare săptămână cel puţin 100 gravuri şi desenuri dintre cele mai variate şi de bun gust. Orice poate cere un număr de probă la adresa administraţiei acestui jurnal: Rue de Lile 30 in Paris. Abonamentul nu costă decât 9,50 pe an”.

Despre oferta din magazinele oraşului în materie de modǎ, ne putem face o imagine citind anunţurile din presa veche. Iatǎ unul din anul 1900: „D-şoara Leny N. Davidescu, de ocaziunea sezonului de primǎvarǎ şi a sǎrbǎtorilor ce vin, şi-a asortat din nou salonul d-sale cu cele mai fine şi frumoase articole de modǎ francezǎ. Ne face plǎcere a o recomanda lumei elegante din Constanţa, pentru gustul d-sale deosebit de a aranja şi confecţiona pǎlǎriile de dame mai cu seamǎ”.

Un anunţ din ziarul „Marea Neagrǎ” din anul 1923: „Doamna Anastasia Ionescu, diplomatǎ a gradului II şi cu o veche practicǎ în cele mai mari ateliere de croitorie, face cunoscut, deschiderea atelierului sǎu de croitorie din strada Decebal 9, lucrând rochii, tailleur şi mantouri, garantând cea mai bunǎ execuţie şi cu preţuri moderate”.

Iatǎ în continuare câteva reclame din acest domeniu, ce apǎreau în paginile ziarelor locale în anul 1928:

„Magazinul Brătucu & Boncotă din str. Ștefan cel Mare nr. 43 (fosta Mangalia), cu ocazia sezonului de primăvară a primit un mare transport de ștofe bărbătești de proveniență engleză de la fabrica W. Peteriss, desene și culorile cele mai noi. În acest scop am angajat pentru secția de croitorie bărbătească un bun specialist Zhussnalder diplomat al Academiei Napolitane din Paris. Amatorii și cunoscătorii de ștofe și croială sunt rugați a ne vizita spre a se convinge”.

Ștofe engleze pentru domni Harison London. Noutăți exclusive. “La Magasinul Nostru” str. Carol nr. 97”.

„În vederea sezonului de primăvară s-a deschis pe strada Mangaliei colț cu str. General Manu 14 la etaj, VECHIUL ȘI CUNOSCUTUL meu ATELIER DE CROITORIE, unde se primesc spe confecționare tot felul de lucrări în această branșe; în mod ireproșabil. Specialitate artistică în TAILLEUR-URI și MANTEAU-URI – de dame. Cu stimă, Maria M. Vlasaki”.

„Înainte de a face cumpărăturile D-voastră, vizitați expoziția de ștofe pentru Doamne. Specialități pentru Pardesiuri, taileur-uri și Rochii. La renumita Cassă de noutăți “Magasinul nostru” str. Carol 97”.

Într-un ziar din anul 1929, putem citi: „Aducem la cunoştinţa Doamnelor şi Domnişoarelor din localitate că s-a deschis atelierul de croitorie de dame al doamnei S. Chiriac din B-dul Independenţei nr. 2 colţ cu Ṣtefan cel Mare. Se primeşte orice comandă cu preţurile extrem de convenabile. Vizitaţi spre a vă convinge. Notaţi bine adresa”.

În anii ’30 ai secolului trecut, croitorii din oraş au început sǎ se organizeze, iar din presa localǎ aflǎm despre acţiunile lor în acest sens:

„Dupǎ cum s-a anunţat duminicǎ dimineaţa a avut loc în sala Corporaţiei adunarea convocatǎ de noul sindicat al croitorilor din municipiu. Întrunirea avea de scop a se lua mǎsura salutarǎ ca din sindicat sǎ facǎ parte toţi cei ce se apropie de aceastǎ branşe. În vederea încorporǎri acestora s-a hotǎrât a fi înscrise şi modistele şi toate croitoresele şi cele ce se hrǎnesc din cusut, nevoile de învins ale tuturor fiind unele şi aceleaşi. La întrunire au participat şi doamne. A prezidat d. P. Marinescu, care a recomandat cu aceastǎ ocazie cǎ bine este a fi înfiinţat şi un birou de contencios pentru apǎrarea intereselor membrilor sindicatului. Au mai luat cuvântul d-nii: A. Alexandrescu, Neagu Gavrilescu, Grosu, Duţu, Munteanu şi alţii. S-a mai hotǎrât ca pentru 13 ianuarie sǎ se dea un mare bal în folosul sindicatului”.

Tot din presǎ aflǎm câte ceva despre pregǎtirea profesionalǎ a tinerilor atraşi de acaestǎ meserie. Astfel, Rosalina Gheorghe C. Popa, ce avea atelierul în str. Traian nr. 26 „în curte”, anunţa despre aceastǎ oportunitate, în paginile ziarului „Farul’: „Subemnata aduc la cunoştinţa Onor. Pǎrinţi Constǎnţeni, cǎ pe lângǎ Atelierul meu de croitorie ce am înfiinţat în acest oraş pe str. Traian nr. 26, primesc D-şoare pentru a le învǎţa Croitoria în termen de 3 luni cu siguranţǎ, cu 10 lei lunar fiind de mare folos pentru îndulcirea cǎsniciei şi lucrând pentru d-lor: Rochii, Cǎmǎşi, Pantaloni, Şorţuri, etc. Tot de odatǎ asigur cǎ în atelierul meu se lucreazǎ ieftin şi se face o mare economie de ştofe. Comenzile şi efectuǎrile se fac în atelier. Primesc şi fete în gazdǎ, dându-le îngrijirea pǎrinteascǎ”.

Un alt anunţ, din anul 1915, vorbeşte despre nevoia de personal pregǎtit în domeniu: „Se cautǎ la Atelierul de croitorie al d-nei Didi Ştefǎnescu, din strada Tudor Vladimirescu, 4 bune fustǎrese pentru angajarea imediatǎ”. Iar un nou anunţ din 1927 spunea: “SE CAUTA lucrătoare practicante şi ucenice pentru atelierul de confecţii de dame al d-nei Cornelia Cornea, str. Mircea 114 (casele Vamei)”.

Dorinţa femeilor de aici de a se prezenta în ton cu moda, era speculatǎ într-o reclamǎ din acea vreme: „Doamnele din Dobrogea care doresc sǎ fie elegante, când se duc la Bucureşti, sunt rugate sǎ viziteze Casa Mietta, rochii gata şi comandǎ”.

Şi lenjeria îşi avea reclamele sale: „Rufǎrie de Elitǎ, Specialitate ireproşabilǎ, admirabilul croiu al D-nei Alexandrina Robescu, unica pentru Constanţa şi întreaga Dobroge. Executǎ tot felul de albituri pentru pat şi corp, de dame şi bǎrbaţi. Str. Decebal 24 – colţ cu str. Carol”.

Tot de croitorie se leagă şi contrabanda de mătase, despre care suntem informaţi de un articol publicat în vara anului 1929, în ziarul „Dobrogea Junǎ”:

În urma unui denunţ primit la vama Constanţa, d. taxator vamal Botez şi d. impiegat Atanasie Popescu, şeful biroului de contravenţii vamale, au făcut ieri o descindere în oraş pe la diferiţi indivizi bănuiţi a introduce în ţară mărfuri prin contrabanda. Într-adevăr, în strada Tache Ionescu nr. 30, într-o cameră încuiată cu trei lacăte au găsit o însemnată cantitate de ţesături de mătase, vre-o treizeci de kilograme, depuse într-un geamantan ascuns sub pat. La proprietăreasa imobilului anume Elena Ṣtefănescu fostă Voivozeanu – modistă de meserie – s-a găsit asemenea o cantitate din astfel de mărfuri. Ca urmare s-au dresat acte atât femeii Elena Ṣtefănescu cât şi chiriaşului ei Sandu Gheorghe, chelner pe vaporul “Regele Carol”, chiriaşul camerei la care s-a găsit geamantanul şi care este autorul contrabandelor respective. …

Sunt câteva pagini din istoria oraşului nostru, care alǎturi de celelalte privind alte domenii de activitate, ne îmbogǎţesc imaginea despre viaţa cotidianǎ din Constanţa veche.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *